Viața mea de astăzi s-a născut în lockdown, momentul în care mi-am schimbat direcția la 180 de grade.

Până atunci, eram antreprenor full time. În timpul liber fotografiam destul de des, însă restricțiile de la începutul pandemiei m-au „constrâns” să explorez doar țara noastră – și am plecat la pas, cu aparatul la braț. Așa că am lăsat confortul canapelei, am uitat de sedentarism și am urcat de trei ori pe Ciucaș în doar 24 de ore, ca să prind în poză răsăritul și apusul. Pentru unii poate că nu e ceva atât de grozav, dar pentru condiția mea fizică, a fost extrem. Atunci mi-am dat seama că, dacă am un obiectiv, adrenalina devine prieten de nădejde și mă ajută să ajung acolo.

Pe lângă frumusețea înălțimilor, în acea perioadă am descoperit Delta Dunării și viața care o animă din primăvară până-n toamnă. Atunci m-am îndrăgostit irecuperabil de fotografia de wildlife și am simțit că e drumul pe care vreau să merg, oricâte hopuri ar avea. Dintre toate stilurile de fotografie, e cea care s-a lipit instant de mine și nu a mai plecat. E captivantă, fascinantă, plină de surprize. Și, cel mai important, nu mă plictisește. Am pornit totul în joacă și, înainte să-mi dau seama, am transformat pasiunea asta în prioritatea absolută. Am lăsat jobul pe plan secund, iar fotografia a devenit în ultima vreme cel mai important proiect al meu, căruia îi dedic acum tot timpul. Pentru ea, m-am întors chiar și la lecții și am absolvit cursurile unei școli de fotografie din București, după care am aprofundat subiectul Nature & Landscape la New York Institute of Photography.

Dintre toate stilurile de fotografie, e cea care s-a lipit instant de mine și nu a mai plecat. E captivantă, fascinantă, plină de surprize. Și, cel mai important, nu mă plictisește.

Am pornit totul în joacă și, înainte să-mi dau seama, am transformat pasiunea asta în prioritatea absolută. Am lăsat jobul pe plan secund, iar fotografia a devenit în ultima vreme cel mai important proiect al meu, căruia îi dedic acum tot timpul. Pentru ea, m-am întors chiar și la lecții și am absolvit cursurile unei școli de fotografie din București, după care am aprofundat subiectul Nature & Landscape la New York Institute of Photography.

Primul proiect fotografic a fost „Dor de Viscri”, albumul prin care am încercat să transmit mai departe dragostea de țară, de sat românesc, autentic, unde viața încă mai curge lin. A fost ambiția mea de a scoate o carte despre locul care mi-a adus aminte de copilărie. Mi-am dat apoi seama că trebuie să rămân la fotografia de wildlife, pentru că e cea care mă împlinește cel mai mult. Mereu am făcut lucrurile diferit, iar prin intermediu ei simt că reușesc să mă exprim, să fiu altfel, să găsesc cadre unice, să explorez necunoscutul. Stilul meu se îndreaptă spre fine art și caut ipostaze cât mai diferite, încerc să surprind trăiri, iar pentru asta aștept lumina potrivită și aleg cu atenție doar acel cadru care îmi spune o poveste și-mi transmite o emoție. „Emoții” s-a numit și expoziția pe care am avut-o în octombrie 2022 la Muzeul Național al Țăranului Român, în cadrul festivalului Bucharest Photofest. A fost un preview al albumului fotografic pe care-l voi lansa în primăvară și cuprinde imagini cu emoție din lumea celor care nu cuvântă. Sunt fotografii făcute în România, Scoția, Islanda, Cipru, Cuba, Insulele Feroe, Italia și Canada.

De curând am ales să împărtășesc experiențele mele și cu alți fotografi, organizând tururi foto unde facem schimb de experiențe, idei, cunoștințe. În acest fel, putem privi fotografia prin ochii celuilalt și împreună devenim mai buni. Așa că, dacă ai ajuns aici, înseamnă că avem multe să ne împărtășim!